1iSX

Orgasmul (climaxul sexual) este faza concluzivă a perioadei de excitare sexuală în ciclul de răspuns sexual, putând fi întâlnită atât la bărbaţi cât şi la femei. Orgasmul este caracterizat printr-o plăcere fizică intensă, controlată de sistemul nervol involuntar sau autonom.^[1] Ea este însoţită adesea de acţiuni involuntare, inclusiv spasme muculare ale anumitor zone ale corpului, o senzaţie euforică generală şi, frecvent, vocalize.

Momentele de după orgasm sunt adesea o experienţă relaxantă, atribuită creării prolactinei.^[2] Creierele bărbaţilor şi femeilor suferă modificări similare în timpul orgasmului, baleiajul creierului arătând o reducere temporară a activităţii în mari zone din cortexul cerebral.^[3]

Notes

Bibliografie

• Gabriele Froböse, Rolf Froböse, Michael Gross (Translator): Lust and Love: Is it more than Chemistry? Publisher: Royal Society of Chemistry, ISBN 0-85404-867-7, (2006).
• Komisaruk, Barry R.; Beyer-Flores, Carlos; Whipple, Beverly. The Science of Orgasm. Baltimore, MD; London: The Johns Hopkins University Press, 2006 (hardcover, ISBN 0-8018-8490-X).

Linkuri

• Men’s Health: Male Orgasm
• Net Doctor: Female Orgasm
• The Science of Orgasm, by Barry R. Komisarak, Carlos Beyer-Flores, & Beverly Whipple
• World Orgasm Project attempts to document and blog orgasms from people all over the world.

(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU)

Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896

Ministerul Muncii ar putea modifica legislaţia privind indemnizaţia de creştere a copilului. Una dintre modificări ar viza reducerea duratei concediului de maternitate de la doi ani la un an şi jumătate.Este declaraţia făcută luni de secretarul de stat din Ministerul Muncii, Mariana Nedelcu, la întâlnirea organizată de A.N.P.D.C (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului) cu direcţiile judeţene. Secretarul de stat a explicat că măsura are în vedere încurajarea femeilor de a se întoarce mai repede la muncă. Mariana Nedelcu a mai spus că proiectul de act normativ prevede că mamele care vor decide să se întoarcă mai repede la muncă ar putea primi  în plus 30 la sută din salariul primit pentru creşterea copilului, dar nu mai puţin de 600 lei. Părinţii ar fi astfel ajutaţi să plătească bona, creşa sau chiar pe bunicii care se ocupă de copii. Propunerea va fi lansată în dezbatere publică.Prezent la "Tema zilei" din cadrul Telejurnalului TVR, Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a precizat că nu este vorba de o reducere a concediului de creştere a copilului, ci de un bonus acordat mamelor care doresc să se întoarcă mai repede la serviciu. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, reglementează faptul că persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Codului Fiscal, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la trei ani. Indemnizaţia lunară pentru persoanele aflate în această situaţie este de de 85 la sută din veniturile pe care le-au realizat în ultimile 12 luni, dar nu mai mică de 600 lei. 

Ministerul Muncii ar putea modifica legislaţia privind indemnizaţia de creştere a copilului. Una dintre modificări ar viza reducerea duratei concediului de maternitate de la doi ani la un an şi jumătate.Este declaraţia făcută luni de secretarul de stat din Ministerul Muncii, Mariana Nedelcu, la întâlnirea organizată de A.N.P.D.C (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului) cu direcţiile judeţene. Secretarul de stat a explicat că măsura are în vedere încurajarea femeilor de a se întoarce mai repede la muncă. Mariana Nedelcu a mai spus că proiectul de act normativ prevede că mamele care vor decide să se întoarcă mai repede la muncă ar putea primi  în plus 30 la sută din salariul primit pentru creşterea copilului, dar nu mai puţin de 600 lei. Părinţii ar fi astfel ajutaţi să plătească bona, creşa sau chiar pe bunicii care se ocupă de copii. Propunerea va fi lansată în dezbatere publică.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, reglementează faptul că persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Codului Fiscal, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la trei ani. Indemnizaţia lunară pentru persoanele aflate în această situaţie este de de 85 la sută din veniturile pe care le-au realizat în ultimile 12 luni, dar nu mai mică de 600 lei. 

Gheorghe Hagi, regele fotbalului în România, o susţine pe Elena, reprezentanta noastră anul acesta la Eurovision în marea întrecere de la Moscova. Urmăriţi-o şi dumneavoastră pe Elena în semifinala cu numărul 1 din capitala Moscovei, pe 12 mai, pe TVR 1 şi TVR Internaţional. Votaţi numărul 14 pe 12 mai!

Puţine şanse să mai găsiţi bilete la concertul Holograf de marţi, dar merită să încercaţi. Marţi, Holograf cântă la Sala Polivalenta de la 19.30.Ei lansează cu această ocazie un album cu balade şi hituri mai vechi, reunite în jurul unei melodii noi, care dă, de altfel şi titlul proiectului – "Primăvara începe cu tine". Este cel de-al 15-lea album al trupei, în cei peste 30 de ani de când există.40 de tone de echipament, 100 de reflectoare şi un sistem de sunet performant, toate sunt pregătite pentru concertul de marţi seara.

Gender Identity & Sexual Orientation Equiries and Complaints Hotline

Orientarea afecţională (sau orientarea romantică) este folosită atât ca alternativă cât şi ca complementaritate pentru orientarea sexuală.^[1] Ea se bazează pe perspectiva că atracţia sexuală este doar o componentă a unui sistem dinamic mult mai mare. Adepţii acestei teorii consideră că orientarea cuiva este definită de persoana de care este predispusă să se îndrăgostească, implicând sau nu sexualitatea. Ulterior, folosirea predominantă a termenului “orientare sexuală” este luată în consideraţie pentru a reduce o întreagă categorie de dorinţe şi emoţii, ca şi puterea şi conexiunea, la sex.

Termenul de orientare afecţională este de asemenea folosit de cei care se consideră ei înşişi asexuali şi că experimentează doar atracţii mentale, emoţionale, fizice (tactile), şi/sau estetice. Termenii folosiţi pentru diferite orientări afecţionale sunt adesea aceeaşi cu cei pentru orientare sexuală: totuşi, termenii “homoromantic”, “biromantic”, “heteroromantic” şi “aromantic” au câştigat în popularitate. Asexualii incorporează uneori termeni colocviali pentru a descrie atât componentele romantice cât şi pe cele sexuale ale orientării lor (de ex. gay-asexual, bi-asexual, sau corect-asexual).

Există de asemenea şi cei care susţin că orientarea cuiva este definită de de cel spre care se revarsă afecţiunea şi dacă atracţia sexuală respectivă depinde de afecţiunea pentru calităţile personale ale celeilalte fiinţe umane, indiferent de sexul ei, gen sau chiar aparenţă externă. Această folosire a termenului nu necesită îndrăgostirea, dar se bazează încă pe afecţiunea personală. Se poate considera fraza “atracţie sexuală condiţională” pentru a descrie experienţa celor care sunt în fapt asexuali, ca opusă frazei “atracţie sexuală primară” folosită pentru a descrie persoanele “sexuale”.

Note

Referinţe

• Wells, J. W. (1989). “Teaching about Gay and Lesbian Sexual and Affectional Orientation Using Explicit Films to Reduce Homophobia”. Journal of Humanistic Education and Development, 28(1),18-34.

(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU)

Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896

Starul pop a depus, la un tribunal din statul african Malawi, o cerere oficială pentru adoptarea unei fetiţe orfane în vârstă de trei ani. Madonna a venit însoţită de doi dintre copiii săi – fetiţa de 12 ani şi fiul de trei ani, adoptat tot din Malawi. Acea primă adopţie a stârnit polemici aprinse în statul african, unde legislaţia nu favorizează astfel de practici, iar Madonna a fost acuzată că s-a folosit de celebritatea şi averea sa pentru a grăbi procedura. De data această, pentru micuţa pe care vrea s-o adopte, Madonna se prezintă în calitate de părinte unic, după divortul, acum câteva luni, de regizorul britanic Guy Ritchie. El este tatăl celui de-al doilea fiu al Madonnei, în varsta de 8 ani.

Compozitorul francez Maurice Jarre a încetat din viaţă la vârsta de 84 de ani. Artistul s-a remarcat mai ales prin muzica de film, care i-a adus trei premii Oscar. Era tatăl muzicianului Jean Michel Jarre, pionier al muzicii electronice. Între realizările memorabile s-au numărat partiturile pentru "Lawrence al Arabiei" cu Peter O'Toole în rolul principal şi "Doctor Jivago" cu Omar Shariff şi Julie Christie. În afara recunoaşterii meritelor artistice de către Academia Americană de film el a fost onorat cu o stea pe aleea creatorilor din industria cinematografică de pe Sunset Bulevard, la Los Angeles.În anii 80, odată cu apariţia sintetizatoarelor s-a orientat spre muzica electronică. Atunci când criticii l-au acuzat ca a recurs la formule mai ieftine şi mai rapide de realizare a muzicii el le-a răspuns că noile tehnologii sunt mai costisitoare şi presupun mai mult timp de prelucarea a coloanei sonore decât înregistrarile cu orchestre.Maurice Jarre a fost urmat în cariera artistică de fiul cel mare Jean Michel şi de mezinul familiei Kevin care este scenarist. Compozitorul a fost căsătorit de patru ori.La senectute a declarat: "când va fi să mor în mintea mea va cânta un vals final pe care o să-l aud doar eu".

Masturbarea se referă la stimularea sexuală, în special a propriilor organe genitale (automasturbarea), adesea până la orgasm.^[1] Stimularea poate fi realizată manual, prin alte tipuri de contact cu corpul (de ex, actul sexual), prin folosirea unor obiecte sau instrumente, sau prin unele combinaţii ale acestor metode.^[2] Masturbarea este o formă obşnuită de autoeroticism, cele două cuvinte fiind folosite adesea ca sinonime, deşi masturbarea cu un partener (masturbarea mutuală) este de asemenea obişnuită. Masturbarea animală a fost observată la multe specii, atât în sălbăticie cât şi captive.^[3][4]

Referinţe

Note

Bibliografie

Linkuri

• Masturbating may protect against prostate cancer, New Scientist, July 16, 2003.
• Masturbation Guide Masturbation articles by sexologists
• Health benefits of masturbation
• History of Masturbation
• Clitical.com An educational site devoted to female masturbation
• JackinWorld An educational site devoted to male masturbation
• Male Masturbation Techniques Illustrations and written descriptions.

This guide is licensed under the GNU Free Documentation License. It uses material from the Wikipedia.

Need an webmaster? Click HERE

O imagine din Proiectul morfologiei corpului arată o zonă netratată (chirurgical sau cu hormoni) pentru mozaicul Klinefelter 46,XY/47,XXY, a pieptului unei persoane transexuale de 38 ani, care a fost diagnosticată la vârsta de 19 ani.

Intersexualitatea este o stare de trăire a unei specii gonochoristice ai cărei cromozomi sexuali, organe genitale şi/sau alte caracteristici sexuale secundare sunt determinate ca nefiind exclusiv masculini sau exclusiv feminini. Un organism intersexual poate avea caracteristici biologice din ambele sexe, atât masculine cât şi feminine.^[1] Intersexualitatea este termenul adoptat de medicină în secolul XX pentru fiinţele umane ale căror sex biologic nu poate fi clasificat ca fiind masculin sau femeiesc.^[2][3][4] Intersexualitatea este de asemenea cuvântul adoptat de mişcările de politică a identităţii, pentru a critica protocoalele medicale în desemnarea sexului şi a clama dreptul de a fi ascultate în dezvoltarea unui nou protocol.^[5]

Referinţe

Bibliografie

• Beh, Hazel Glenn, Milton Diamond. 2000. An Emerging Ethical and Medical Dilemma: Should Physicians Perform Sex Assignment on Infants with Ambiguous Genitalia?. Michigan Journal of Gender & Law, Volume 7 (1): 1-63, 2000.
• Human Rights Investigation into the medical “normalization” of intersex people – a report of a hearing of the San Francisco Human Rights Commission – PDF format
• Blackless M, Charuvastra A, Derryck A, Fausto-Sterling A, Lauzanne K, Lee E (2000). “How sexually dimorphic are we? Review and synthesis“. Am J Hum Biol 12 (2): 151–166. doi:10.1002/(SICI)1520-6300(200003/04)12:2<151::AID-AJHB1>3.0.CO;2-F. PMID 11534012.
• Dreger AD, Chase C, Sousa A, Gruppuso PA, Frader J (2005). “Changing the nomenclature/taxonomy for intersex: a scientific and clinical rationale”. J. Pediatr. Endocrinol. Metab. 18 (8): 729–33. PMID 16200837.
• “A CONVERSATION WITH – Anne Fausto-Sterling; Exploring What Makes Us Male or Female – New York Times (January 2, 2001)”.
• Sax, Leonard. How common is intersex? A response to Anne Fausto-Sterling. J Sex Research 39:174-9, 2002
• (2004) The Evolution of Self-Fertile Hermaphroditism: The Fog Is Clearing. PLoS Biol 3(1): e30.

Linkuri

• Intersex South Africa (ISSA)
• Androgen Insensitivity Syndrome Support Group (AISSG)
• Organisation Intersex International (multilingual)
• New guidelines for treating ‘intersex’ babies Doctors urged not to operate on infants with unclear gender (Associated Press, February 2005)
• Bodies Like Ours
• Consortium on the Management of Disorders of Sex Development
• Intersex Society of North America
• Intersex Initiative
• Semi-identical twins discovered
• Male and Female Sign (Symbol for Intersexuality in character encoding standard Unicode)

(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU)

Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896

Cunoscutul bucătar englez Jamie Oliver, o adevărată vedetă internaţională, a devenit cel mai bine vândut autor din Marea Britanie, cărţile sale de bucate înregistrând o creştere de 20% anul trecut. Ultima sa carte, "Ministerul Hranei", care s-a bucurat de un imens şi neaşteptat succes, a ajutat la creşterea vânzărilor până la 11,5 milliarde de lire sterline. Succesul său l-a plasat pe Oliver peste Khaled Hosseini (10,7 milioane lire), James Patterson (9,8 milioane) şi chiar JK Rowling (8,1 milioane lire sterline). Jamie Oliver este protagonistul seriilor de emisiuni de televiziune The Naked Chef (Bucătarul dezbrăcat), difuzate şi de TVR 2 în fiecare vineri de la ora 22:30. Cea mai recentă carte a sa, cu acelaşi titlul ca şi show-ul de televiziune, urmăreste încercările lui Oliver de a învăţa oraşul Yorkshire (Anglia) să gătească. Succesului lui Jamie, care se concentrează pe reţete simple, ar putea marca o distanţare de cărţile cu reţete elaborate şi care necesită timp. De altfel, cărţile de bucate au avut trei prezenţe în Top 10 pe anul trecut. Cunoscutul realizator de emisiuni TV culinare a fost chemat de premierul britanic, Gordon Brown, ca să pregătească o "cină de criză" pentru şefii de stat şi de guvern care vor participa la summit-ul G20 de luna viitoare. Printre cei care vor servi preparatele austere se numără şi preşedintele SUA, Barack Obama.

Fernande (1910–1917) de Jean Agélou.

Erotica (din limba greacă Eros – “dorinţă”) sau “curiosa”, lucrare de artă, include literatura, fotografia, filmul, sculptura şi pictura care au de-a face în mod substanţial cu stimularea erotică sau stimularea sexuală. Erotica este un cuvînt modern folosit pentru a descrie un portret anatomic şi sexual uman cu aspiraţii artistice, diferenţiind astfel de lucrări de pornografia comercială.^[1] “Curiosa” este folosit în general pentru articole de colecţie cu nuanţe erotice şi pronografice discrete, de obicei publicate sau imprimate.

Există diferite subgenuri de erotica. În cazul ficţiunii, există poveşti erotice în literatura ştiinţifico-fantastică, de fantezie, horror, sau romanţă. În plus, erotica se poate focaliza şi pe comportamente sexuale specifice sau fetişuri, precum BDSM, uniforme, cross-dressing, poligamie şi promiscuitate sexuală. Fan fiction cu caractere angajate în acte homosexuale au devenit cunoscute sub numele de slash fiction.

Referinţe

Linkuri

• “Erotic Architecture”by Hugo Kim
• “Erotica and Pornography” by Edmund Miller, glbtq: An Encyclopedia of Gay, Lesbian, Bisexual, Transgender, and Queer Culture (website), New England Publishing Associates, 2002.
• “Beauty Flow Magazine” Fashion magazine publishing erotica by artists and photographers
• “Erotica and Art” Erotica in Art
• “Irving Klaw, King of Pin-up”

(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU)

Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896

Video: Madonna Erotica (Deep Erotic Remix)

Primul meci din istoria echipei naţionale a României a avut loc pe data de 8 iunie 1922, în compania Iugoslaviei, la Belgrad, Serbia fiind moştenitoarea palmaresului acelei echipe, iar, în decursul timpului, cele două echipe au obţinut câte opt victorii în deplasare.În materialul alăturat, vă invităm să urmăriţi un reportaj despre partida România – Iugoslavia: 4-6, din data de 15 noiembrie 1977!Plavii ne sunt superiori în ceea ce priveşte duelurile directe – din 40 de jocuri, s-au impus în 19, au fost învinşi în 16, doar meciuri încheindu-se la egalitate, raportul meciurilor câştigate în deplasare fiind egal, 8-8. Este drept că ultima noastră victorie a fost obţinută pe data de 8 mai 1977, la Zagreb, atunci când Georgescu şi Iordănescu reuşeau golurile unui triumf superb, cu 2-1.Interesant este faptul că tot într-o zi de 8 mai, dar a anului 1938, Iugoslavia învingea la Bucureşti cu scorul de 1-0, într-o competiţie ce astăzi ar stârni zâmbete, "Cupa Ţărilor Vecine".Vă oferim, în cele ce urmează, întreg istoricul partidelor România – Iugoslavia, cu menţiunea că cifrele din faţa jocurilor indică al câtelea meci din istoria Naţionalei este respectiva partida, iar între paranteze sunt notate numele echipelor la care evoluau pe atunci "tricolorii". 1. Iugoslavia – România: 1-2, Belgrad, 8 iunie 1922. Au marcat: Schiffer (35' pen) / Ronnay (41' pen.), Guga (61'). Cupa prieteniei româno-iugolslave.România: Adalbert RITTER (Chinezul) – Alois SZILAGY (MTK Tg.Mureş), Elemer HIRSCH (CA Cluj ) – Dezideriu JACOBI (Haggibor), Nicolae HONIGSBERG (CAO), Francisc ZIMMERMANN (CA Timişoara) – Aurel GUGA-cpt. (U Cluj), Carol FRECH (Chinezul), Paul SCHILLER (Chinezul), Francisc RONNAY (CAO), Ioan AUER (AMEFA). Antrenor: Teofil Morariu. 3. România – Iugoslavia: 1-2, Bucureşti, 10 iunie 1923. Au marcat: Ronnay (47') / Vinek (23', 39'). Cupa Regele Alexandru I.România: Alexandru SZATMARI (CA Cluj) – Iosif BARTHA (Stăruinţa Oradea), Alexandru KOZOVITS (Unirea Timişoara) – Ion HALMOŞ (Unirea Timişoara), Nicolae HONIGSBERG (CAO), Dezideriu JACOBI (Haggibor) – Adalbert STROCK (Stăruinţa Oradea), Carol FRECH I (Chinezul), Rudolf WETZER (Unirea Timişoara), Francisc RONNAY-cpt.(CAO), Zoltan DRESCHER (CAO). Antrenor: Teofil Morariu. 14. Iugoslavia – România: 2-3, Zagreb, 3 octombrie 1926. Au marcat: Perzl (47', 49') / Semler (10'), Killianovitz(65'), Guga (69'). Cupa prieteniei româno-iugolslave.România: William ZOMBORY Chinezul) – Iosif BARTHA (Stăruinţa Oradea ), Blasius HOKSARY (Chinezul) – Ioan TESLER (Chinezul), Emerich VOGL-cpt. Chinezul), Rudolf STEINER (Chinezul) – Mihai TANZER (Chinezul), Aurel GUGA (CAM Petroşani), Rudolf WETZER (Chinezul), Augustin SEMLER (Chinezul), Iosif KILLIANOVITZ (Fulgerul Chişinău).Antrenor:Teofil Morariu. 15. România – Iugoslavia: 0-3, Bucureşti, 19 iunie 1927. Au marcat: Ljuburic (6'), Bonacic (20'), Giller (28'). Cupa prieteniei româno-iugoslave.România: Pompei LAZĂR (U Cluj) – Iosif BARTHA (Stăruinţa Oradea), Blasius HOKSARY (Chinezul) -Ioan TESLER (Chinezul), Emerich VOGL (Chinezul), Adalbert STEINER (Chinezul) – Mihai TANZER (Chinezul), Paul TELEKY (Chinezul)/46' Rudolf STEINER (Chinezul), Rudolf WETZER (Chinezul), Augustin SEMLER (Chinezul ), Aurel GUGA-cpt.(CAM Petroşani). Antrenor : Teofil Morariu. 18. Iugoslavia – România: 3-1, Belgrad, 6 mai 1928. Au marcat: Posilovic (7', 42'), Stojanovic (26') / Possak (85'). Cupa prieteniei româno-iugoslave. România: Ioan KISS (Jiul Lupeni) – Blasius HOKSARY (Chinezul), Adalbert RECH (UDR) – Rudolf STEINER (Chinezul), Emerich VOGL-cpt.(Chinezul), Gheorghe CIOLAC (Banatul) – Ludovic RAAB (CA Timişoara), Graţian SEPI (Chinezul), Rudolf WETZER (Chinezul), Wilhelm POSSAK (CA Timişoara), Iosif KILLIANOVITZ (Jiul Lupeni). Antrenor: Teofil Morariu. 20. România – Iugoslavia: 2-3, Bucureşti, 10 mai 1929. Au marcat: Subăşeanu (20'), Boroş (35') / Pavelic (27'), Giller (60'), Hitrec (68'). Cupa prieteniei româno-iugoslave. România: William ZOMBORY (Chinezul) – Adalbert STEINER (Chinezul), Iuliu MADARASZ (Banatul) – Ladislau RAFFINSKY (Chinezul), Emerich VOGL-cpt.(Chinezul), Gheorghe CIOLAC (Banatul) – Francisc BOROŞ (Colţea Braşov), Mihai TANZER (Chinezul), Ilie SUBĂŞEANU (Olympia), Victor GIURGIU (U Cluj), Vasile CIPCIGAN (Victoria Cluj). Antrenor: Costel Rădulescu. 22. România – Iugoslavia: 2-1, Bucureşti, 6 octombrie 1929. Au marcat: Sepi (35'), Ciolac (40') / Marjanovic (71'). Cupa Balcanică. România: Ştefan CZINCZER (CAO) – Adalbert STEINER (Chinezul), Rudolf BURGER (Chinezul) – Ladislau RAFFINSKY (CA Timişoara), Emerich VOGL-cpt. (Juventus), Constantin STANCIU (Venus) – Emanoil DUMITRESCU (Venus), Adalbert DEŞU (UDR), Graţian SEPI (România Cluj), Gheorghe CIOLAC (Banatul), Nicolae KOVACI (Banatul). Antrenor: Costel Rădulescu. 23. Iugoslavia – România: 2-1, Belgrad, 4 mai 1930. Au marcat: Premrl (12'), Bonacic (32') / Deşu 72'). Cupa prieteniei româno-iugoslave. România: Jean LĂPUŞNEANU (Sportul Studenţesc) – Adalbert STEINER (Chinezul), Rudolf BURGER (Chinezul) – Ladislau RAFFINSKY (Juventus), Emerich VOGL-cpt.(Juventus), Constantin STANCIU (Venus) – Emanoil DUMITRESCU (Venus), Adalbert DEŞU (UDR ), Graţian SEPI (România Cluj), Gheorghe CIOLAC (Banatul), Ştefan BARBU (Olimpia Arad). Antrenor: Costel Rădulescu. 29. Iugoslavia – România: 2-4, Zagreb, 28 iunie 1931. Au marcat: Zecevic (36'), Marjanovic (60') / Glanzmann (16'), Bodola (49',89'), Kovaci (50'). Cupa Balcanică. România: Samuel ZAUBER (Maccabi Buc.) – Emerich VOGL-cpt.(Juventus), Gheorghe ALBU (Gloria Arad) – Corneliu ROBE (Olympia Buc.), Petre STEINBACH (Unirea Tricolor), Alexandru BORBIL (Belvedere) – Andrei GLANZMANN (CAO), Nicolae KOVACI (CAO), Graţian SEPI (U Cluj), Iuliu BODOLA (CAO), Elemer KOCIS (CAO). Antrenor: Costel Rădulescu. 39. Iugoslavia – România: 3-1, Belgrad, 3 iulie 1932. Au marcat: Vujadinovic (21', 41'), Zivkovic (28') / Kovaci (36'). Cupa Balcanică. România: Jean LĂPUŞNEANU (Venus) – Rudolf BURGER (Ripensia), Gheorghe ALBU (Gloria Arad) – Corneliu ROBE (Olympia Buc.), Petre STEINBACH (Unirea Tricolor), Ladislau RAFFINSKY (Ripensia) – Andrei GLANZMANN (CAO), Nicolae KOVACI (CAO), Graţian SEPI-cpt.(U Cluj), Iuliu BODOLA (CAO), Ştefan DOBAY (Ripensia). Antrenor: Costel Rădulescu. 44. România – Iugoslavia: 5-0, Bucureşti, 11 iunie 1933. Au marcat: Bindea (7'), Ciolac (10'), Bodola (13', 35'), Dobay (42'). Cupa Balcanică. România: Andrei SEPCI (U Cluj) – Emerich VOGL-cpt.(Juventus), Gheorghe ALBU (Gloria Arad) – Iosif MORAWETZ (RGMT), Rudolf KOTORMANY (Ripensia), Eugen LAKATOS (Ripensia) – Silviu BINDEA (Ripensia), Nicolae KOVACI (CAO), Gheorghe CIOLAC (Ripensia), Iuliu BODOLA (CAO), Ştefan DOBAY (Ripensia). Antrenor: Costel Rădulescu. 48. România – Iugoslavia: 2-1, Bucureşti, 29 aprilie 1934. Au marcat: Schwarz (38'), Dobay (74') / Kragic (71'). Campionatul Mondial, faza preliminară. România: Adalbert PULLOCK (Crişana) – Emerich VOGL-cpt.(Juventus), Gheorghe ALBU (Venus) – Vasile DEHELEANU (Ripensia), Rudolf KOTORMANY (Ripensia), Iosif MORAWETZ (RGMT) – Silviu BINDEA (Ripensia), Nicolae KOVACI (CAO), Gheorghe CIOLAC (Ripensia), Alexandru SCHWARTZ (Ripensia), Ştefan DOBAY (Ripensia). Antrenor: Costel Rădulescu. 53. Iugoslavia – România: 4-0, Atena, 1 iunie 1935. Au marcat: Tirnanic (10'), Marjanovic (34'), Tomasevic (67', 83'). Cupa Balcanică. România: William ZOMBORY (Ripensia) – Petre SUCITULESCU (Unirea Tricolor), Gheorghe ALBU-cpt.(Venus) – Corneliu ROBE (Unirea Tricolor), Augustin JUHASZ (CAO), Rudolf DEMETROVICI (Chinezul) – Silviu BINDEA (Ripensia), Nicolae KOVACI (CAO), Vasile CHIROIU (CAO), Iuliu BODOLA (CAO), Ştefan DOBAY (Ripensia). Antrenor: Alexandru Săvulescu. 54. Iugoslavia – România: 2-0, Sofia, 17 iunie 1935. Au marcat: Marjanovic (33'), Sipos (56'). Cupa Balcanică. România: Anghel CREŢEANU (Juventus) – Petre SUCITULESCU (Unirea Tricolor), Gheorghe ALBU-cpt.(Venus) – Vintilă COSSINI (CFR Buc), Augustin JUHASZ (CAO), Alexandru CUEDAN (CFR Buc) – Silviu BINDEA (Ripensia), Nicolae KOVACI ((CAO), Graţian SEPI (Venus), Iuliu BODOLA (CAO), Ştefan DOBAY (Ripensia). Antrenor: Costel Rădulescu. 60. România – Iugoslavia: 3-2, Bucureşti, 10 mai 1936. Au marcat: Bodola (21',46',51') / Vujadinovic (32'), Tomasevic (67'). Cupa Regele Carol al II-lea (fosta Cupă a prieteniei româno-iugoslave). România: Anghel CREŢEANU(Juventus) – Rudolf BURGER (Ripensia), Gheorghe ALBU-cpt.(Venus) – Vintilă COSSINI (CFR Buc), Alfred EISENBEISSER-FERARU (Venus), Zoltan SZANISZLO (AMEFA) – Zoltan BEKE (Ripensia), Iuliu BODOLA (CAO), Gheorghe CIOLAC (Ripensia), Alexandru SCHWARTZ (Ripensia), Ştefan DOBAY (Ripensia). Antrenor: Costel Rădulescu. 71. Iugoslavia – România: 2-1, Belgrad, 8 septembrie 1937. Au marcat: Vujadinovic (2'), Lesnik (28') / Baratky (62'). Cupa prieteniei româno-iugoslave. România: Robert SADOWSKY (AMEFA) – Lazăr SFERA (Venus), Iacob FELECAN (Victoria Cluj) – Vintilă COSSINI (Rapid Buc.), Augustin JUHASZ (CAO), Ladislau RAFFINSKY (Rapid Buc.) – Silviu BINDEA (Ripensia), Alexandru SCHWARTZ (Ripensia), Iuliu BARATKY (Rapid Buc.), Iuliu BODOLA-cpt.(Venus), Ştefan DOBAY (Ripensia). Antrenor: Costel Rădulescu. 72. România – Iugoslavia: 0-1, Bucureşti, 8 mai 1938. A marcat: Matosic (28'). Cupa Ţărilor Vecine. România: Nicolae IORDĂCHESCU (Venus)/46' Dumitru PAVLOVICI (Ripensia) – Rudolf BURGER (Ripensia), Vasile CHIROIU (Ripensia) – Vintilă COSSINI (Rapid Buc.), Augustin JUHASZ (CAO), Gheorghe BRANDABURA (Juventus) – Silviu BINDEA (Ripensia), Nicolae KOVACI (CAO), Iuliu BODOLA-cpt.(Venus), Iuliu PRASSLER (AMEFA), Traian IORDACHE (Unirea Tricolor). Antrenor: Alexandru Săvulescu. 75. Iugoslavia – România: 1-1, Belgrad, 6 septembrie 1938. Au marcat: Petrovic (42') / Bindea (69'). Cupa Ţărilor Vecine. România: Mircea DAVID (Venus) – Rudolf BURGER (Ripensia), Gheorghe ALBU-cpt.(Venus) – Vintilă COSSINI (Rapid Buc.), Rudolf KOTORMANY (Ripensia), Rudolf DEMETROVICI (Venus) – Silviu BINDEA (Ripensia), Ionică BOGDAN (Rapid Buc.), Iuliu BARATKY (Rapid Buc.), Iuliu BODOLA (Venus), Ştefan DOBAY (Ripensia). Antrenor: Liviu Iuga. 78. România – Iugoslavia: 1-0, Bucureşti, 7 mai 1939. A marcat: Dobay (88'). Cupa prieteniei româno-iugoslave. România: Dumitru PAVLOVICI (Ripensia) – Rudolf BURGER (Ripensia), Lazăr SFERA (Venus) – Vintilă COSSINI (Rapid Buc.), Alfred EISENBEISSER-FERARU (Venus), Rudolf DEMETROVICI (Venus) – Cornel ORZA (Venus), Silviu PLOEŞTEANU (Venus), Adalbert MARKSTEINER "Marcu" (Ripensia), Iuliu BODOLA-cpt.(Venus), Ştefan DOBAY (Ripensia). Antrenor: Virgil Economu. 83. România – Iugoslavia: 3-3, Bucureşti, 31 martie 1940. Au marcat: Bindea (25', 67'), Baratky (44') / Valjarevic (12', 60'), Bozovic (41'). Cupa Dunării. România: Justin APOSTOL (Gloria-CFR Galaţi) – Lazăr SFERA-cpt. (Venus), Iacob FELECAN (Victoria Cluj) – Vintilă COSSINI (Rapid Buc.), Gheorghe RĂŞINARU (Rapid Buc.), Ion LUPAŞ (Venus) – Silviu BINDEA (CAMT), Ion "Michi" MIHĂILESCU (Sportul Stud.), Iuliu Baratky (Rapid Buc. 17/10), Ionică BOGDAN (Rapid Buc.), Gheorghe POPESCU (Sportul Stud.). Antrenor: Virgil Economu. 87. Iugoslavia – România: 1-2, Belgrad, 22 septembrie 1940. Au marcat: Petrovic (17') / Popescu (41'), Bogdan (51'). Cupa Dunării şi Cupa Regele Mihai I (Cupa prieteniei româno-iugoslave). România: Mircea DAVID (Venus) – Iosif SLIVĂŢ (Rapid Buc.), Iosif LENGHERIU (Rapid Buc.) – Nicolae SIMATOC (Ripensia), Gheorghe RĂŞINARU (Rapid Buc.), Ion LUPAŞ (Venus) – Sever CORACU (U Cluj-Sibiu), Silviu PLOEŞTEANU-cpt. (Venus), Gheorghe CONSTANTINESCU-GRECU (Sportul Stud.), Ionică BOGDAN (Rapid Buc.), Gheorghe POPESCU (Sportul Stud.). Antrenor: Liviu Iuga. 96. Iugoslavia – România: 1-2, Tirana, 11 august 1946. Au marcat: Simonovski (42') / Reuter (18'), Fabian (24'). Cupa Balcanică. România: Gheorghe LĂZĂREANU (Ciocanul) – Iosif RITTER (CFR Timişoara), Alexandru NEGRESCU-cpt.(Ciocanul) – Nicolae SIMATOC (Carmen), Ferenc MESZAROS (ITA), Gheorghe BĂCUŢ (ITA) – Iosif FABIAN (Carmen), Nicolae REUTER (CFR Timişoara), Francisc SPIELMANN (Libertatea Oradea), Iosif PETSCHOWSKI (ITA), Mihai TOTH (ITA). Antrenor: Virgil Economu. 99. România – Iugoslavia: 1-3, Bucureşti, 22 iunie 1947. Au marcat: Farkas (42') / Bobek (37', 56'), Jezerkic (39'). Campionatul Balcanic şi al Europei Centrale. România: Stanislav KONRADT (Oţelul Reşiţa)/71' Valentin STĂNESCU (Carmen) – Constantin MARINESCU (Carmen)/62' Ion "Michi" MIHĂILESCU (CFR Buc.), Zoltan FARMATI (Ferar Cluj) – Gheorghe BĂCUŢ (ITA), Alexandru MARI (CFR Buc.), Iosif RITTER (CFR Timişoara) – Iuliu FARCAŞ (Carmen), Bazil MARIAN (Carmen), Iosif KOVACI (Carmen), Iosif STIBINGER (ITA), Nicolae REUTER-cpt.(CFR Timişoara). Antrenor: Colea Vâlcov.142. România – Iugoslavia: 1-1, Bucureşti, 29 septembrie 1957. Au marcat : Ene I (78') / Mujic (52').Campionatul Mondial, faza preliminară.România: Ion VOINESCU (CCA) – Vasile ZAVODA (CCA), Alexandru APOLZAN-cpt.(CCA), Ion NEACŞU (Energia-Flacăra Ploieşti) – Valeriu CĂLINOIU (Dinamo Buc.), Tiberiu BONE (CCA) – Gheorghe ENE II (Locomotiva Buc.), Iosif PETSCHOWSKI (Flamura roşie Arad), Alexandru ENE I (Dinamo Buc.), Titus OZON (Progresul Buc.), Vasile ANGHEL (Dinamo Buc.). Antrenor: Gheorghe Popescu.144. Iugoslavia – România: 2-0, Belgrad, 17 noiembrie 1957. A marcat: Milutinovic (52', 78'). Campionatul Mondial, faza preliminară.România: Costică TOMA (CCA) – Vasile ZAVODA (CCA), Ion PANAIT (Jiul Petroşani), Ion NEACŞU (Petrolul Ploieşti) – Valeriu CĂLINOIU (Dinamo Buc.), Tiberiu BONE (CCA) – Gheorghe CACOVEANU (CCA), Iosif PETSCHOWSKI-cpt.(Flamura Roşie Arad), Ion ALECSANDRESCU (CCA), Francisc ZAVODA (CCA), Nicolae TĂTARU (CCA). Antrenor: Gheorghe Popescu. 167. România – Iugoslavia: 2-1, Bucureşti, 27 octombrie 1963. Au marcat: Ţîrcovnicu (17'), Haidu (33') / Samojlovic (6'). Meci amical. România: Ilie DATCU (Dinamo Buc.) – Cornel POPA (Dinamo Buc.), Ion NUNWEILLER (Dinamo Buc.), Dumitru IVAN (Dinamo Buc.)/43' Ilie GREAVU (Rapid Buc.) – Emil PETRU (Ştiinţa Cluj), Lică NUNWEILLER (Dinamo Buc.), Constantin KOSZKA (Steaua) – Ion PÎRCĂLAB (Dinamo Buc.), Gheorghe CONSTANTIN-cpt.(Steaua), Cicerone MANOLACHE (Ştiinţa Timişoara)/46' Mircea DRIDEA (Petrolul Ploieşti), Ion ŢÎRCOVNICU (Dinamo Buc.), Iuliu HAIDU (Dinamo Buc.)/46' Carol CREINICEANU (Steaua). Antrenor: Silviu Ploeşteanu. 174. Iugoslavia – România: 1-2, Belgrad, 17 iunie 1964. Au marcat: Takac (61') / Georgescu (69'), O. Popescu (86'). Meci amical. România: Marin ANDREI (Rapid Buc.) – Niculae LUPESCU (Rapid Buc.), Pavel GRĂJDEANU (Ştiinţa Cluj), Dan COE (Rapid Buc.), Ilie GREAVU (Rapid Buc.) – Constantin DINU (Rapid Buc.), Nicolae GEORGESCU-cpt.(Rapid Buc.) – Constantin NĂSTURESCU (Rapid Buc.), Emil DUMITRIU (Rapid Buc.)/46' Octavian POPESCU (Dinamo Buc.), Ion IONESCU (Rapid Buc.), Teofil CODREANU (Rapid Buc.)/84' Iuliu HAIDU (Dinamo Buc.). Antrenor: Valentin Stănescu (debut pe banca tehnică a Naţionalei). 180. România – Iugoslavia: 3-0, Osaka, 22 octombrie 1964. Au marcat: Pavlovici (50'), Pîrcălab (72'), Constantin (78'). Turneul Olimpic, faza finală. România: Ilie DATCU (Dinamo Buc.) – Ilie GREAVU (Rapid Buc.), Mircea PETESCU (Steaua), Dan COE (Rapid Buc.), Bujor HĂLMĂGEANU (Petrolul Ploieşti) – Emil PETRU (Dinamo Buc.), Constantin KOSZKA (Steaua) – Ion PÎRCĂLAB (Dinamo Buc.), Gheorghe CONSTANTIN-cpt.(Steaua), Cornel PAVLOVICI (Steaua), Carol CREINICEANU (Steaua). Antrenor: Silviu Ploeşteanu. 216. Iugoslavia – România: 1-1, Belgrad, 3 septembrie 1969. Au marcat: Mujkic (55') / Dembrowszki (28'). Meci amical. România: Aristică GHIŢĂ (SC Bacău) – Lajos SĂTMĂREANU (Steaua), Bujor HĂLMĂGEANU (Steaua), Dan COE-cpt.(Rapid Buc.), Mihai MOCANU (Petrolul Ploieşti) – Vasile GERGELY (Dinamo Buc.), Cornel DINU (Dinamo Buc.) – Emerich DEMBROVSZKI (SC Bacău), Flavius DOMIDE (UTA)/62' Radu NUNWEILLER (Dinamo Buc.), Florea DUMITRACHE (Dinamo Buc.), Carol CREINICEANU (Steaua)/68' Marin TUFAN (Farul). Antrenor: Angelo Niculescu. 222. România – Iugoslavia: 0-0, Bucureşti, 6 mai 1970. Meci amical. România: Sterică ADAMACHE (Steagul roşu Braşov) – Lajos SĂTMĂREANU (Steaua), Niculae LUPESCU (Rapid Buc.), Dan COE (Rapid Buc.), Mihai MOCANU (Petrolul Ploieşti) – Cornel DINU (Dinamo Buc.), Radu NUNWEILLER (Dinamo Buc.) – Emerich DEMBROVSZKI (SC Bacău), Nicolae DOBRIN (FC Argeş), Alexandru NEAGU (Rapid Buc.), Mircea LUCESCU-cpt.(Dinamo Buc.). Antrenor: Angelo Niculescu. 230. Iugoslavia – România: 0-1, Novi Sad, 21 aprilie 1971. A marcat: Dembrowski(57'). Meci amical. România: Necula RĂDUCANU (Rapid Buc.) – Lajos SĂTMĂREANU (Steaua), Cornel DINU-cpt.(Dinamo Buc.), Dan COE (Rapid Buc.), Mihai MOCANU (Petrolul Ploieşti) – Dan ANCA (U Cluj), Ion DUMITRU (Rapid Buc.) – Alexandru NEAGU (Rapid Buc.)/75' Radu NUNWEILLER (Dinamo Buc.), Emerich DEMBROVSZKI (SC Bacău), Florea DUMITRACHE (Dinamo Buc.), Mircea LUCESCU (Dinamo Buc.). Antrenor: Angelo Niculescu. 287. Iugoslavia – România: 0-2, Zagreb, 8 mai 1977. Au marcat: Georgescu (37'), Iordănescu (47'). Campionatul Mondial, faza preliminară. România: Gheorghe CRISTIAN (FC Argeş) – Florin CHERAN-cpt.(Dinamo Buc.) Alexandru SĂTMĂREANU (Dinamo Buc.), Ştefan SAMEŞ (Steaua), Iosif VIGU (Steaua) – Mihai ROMILĂ (Poli Iaşi), Ladislau BOLONI (ASATg.Mureş), Anghel IORDĂNESCU (Steaua) – Zoltan CRIŞAN (Univ.Craiova)/81' Ilie BALACI (Univ.Craiova), Dudu GEORGESCU (Dinamo Buc.), Constantin ZAMFIR (Steaua). Antrenor: Ştefan Kovaci. 292. România – Iugoslavia: 4-6, Bucureşti, 15 noiembrie 1977. Au marcat: Vigu (2'), Iordănescu (40'), Boloni (43'), Georgescu (67') / Susic (14', 51', 62'), Muzinic (18'), Trifunovic (79'), Filipovic (84'). Campionatul Mondial, faza preliminară. România: Dumitru MORARU (Steaua) – Florin CHERAN (Dinamo Buc.), Alexandru SĂTMĂREANU (Dinamo Buc.)/46' Vasile DOBRĂU (Dinamo Buc.), Ştefan SAMEŞ (Steaua), Iosif VIGU (Steaua) – Ion DUMITRU-cpt.(Steaua)/65' Mihai ROMILĂ (Poli Iaşi), Ladislau BOLONI (ASATg.Mureş), Anghel IORDĂNESCU (Steaua) – Zoltan CRIŞAN (Univ.Craiova), Dudu GEORGESCU (Dinamo Buc.), Constantin ZAMFIR (Steaua). Antrenor: Ştefan Kovaci. 299. România – Iugoslavia: 3-2, Bucureşti, 25 octombrie 1978. Au marcat:Sameş (62', 69'), Iordănescu (75' pen.) / Petrovic (2' pen.), Desnica (90'). Campionatul European, faza preliminară. România: Necula RĂDUCANU (Steaua) – Teodor ANGHELINI (Steaua), Costică ŞTEFĂNESCU (Univ.Craiova), Ştefan SAMEŞ (Steaua), Iosif VIGU (Steaua) – Mihai ROMILĂ (Poli Iaşi), Ladislau BOLONI (ASATg.Mureş), Nicolae DOBRIN (FC Argeş), Anghel IORDĂNESCU-cpt.(Steaua) – Zoltan CRIŞAN (Univ.Craiova), Doru NICOLAE (FC Argeş)/46' Aurel RĂDULESCU (Sportul Stud.). Antrenor: Ştefan Kovaci. 309. Iugoslavia – România: 2-1, Kosovska Mitrovica, 31 octombrie 1979. Au marcat: Vujovic (48'), Sliskovic (50') / M. Răducanu (79'). Campionatul European, faza preliminară. România: Gheorghe CRISTIAN (FC Argeş) – Neculai TILIHOI (Univ.Craiova), Costică ŞTEFĂNESCU (Univ.Craiova), Ştefan SAMEŞ (Steaua), Ion MUNTEANU (Sportul Stud.)/72' Alexandru NICOLAE (Gloria Buzău) – Cornel DINU-cpt.(Dinamo Buc.), Ladislau BOLONI (ASA Tg.Mureş), Gheorghe MULŢESCU (Dinamo Buc.), Ilie BALACI (Univ. Craiova)/77' Ionel AUGUSTIN (Dinamo Buc.) – Zoltan CRIŞAN (Univ.Craiova), Marcel RĂDUCANU (Steaua). Antrenor: Constantin Cernăianu. 313. Iugoslavia – România: 2-0, Belgrad, 31 martie 1980. Au marcat: Krsticevic (35'), Susic (62'). Cupa Balcanică. România: Vasile IORDACHE (Steaua) – Neculai TILIHOI (Univ.Craiova), Costică ŞTEFĂNESCU (Univ.Craiova), Ştefan SAMEŞ-cpt.(Steaua), Ion MUNTEANU (Sportul Stud.) – Aurel ŢICLEANU (Univ.Craiova), Ladislau BOLONI (ASA Tg.Mureş), Ionel AUGUSTIN (Dinamo Buc.)/46' Ilie BALACI (Univ.Craiova) – Doru NICOLAE (FC Argeş), Nicolae DOBRIN (FC Argeş)/76' Mircea SANDU (Sportul Stud.), Marcel RĂDUCANU (Steaua). Antrenor: Constantin Cernăianu. 317. România – Iugoslavia: 4-1, Bucureşti, 27 august 1980. Au marcat: Iordănescu (21', 55' pen, 84' pen), Cămătaru (26') / Susic (73' pen). Cupa Balcanică. România: Vasile IORDACHE (Steaua) – Nicolae NEGRILĂ (Univ.Craiova), Costică ŞTEFĂNESCU (Univ.Craiova), Ştefan SAMEŞ-cpt.(Steaua), Ion MUNTEANU (Sportul Stud.) – Aurel ŢICLEANU (Univ.Craiova), Aurel BELDEANU (Univ.Craiova)/68' Alexandru NICOLAE (FC Olt), Anghel IORDĂNESCU (Steaua) – Zoltan CRIŞAN (Univ.Craiova), Rodion CĂMĂTARU (Univ.Craiova)/79' Mircea SANDU (Sportul Stud.), Marcel RĂDUCANU (Steaua). Antrenor: Ştefan Kovaci. 346. România – Iugoslavia: 0-2, Timişoara, 30 martie, 1983. Au marcat: Deko (14'), Trifunovic (86'). Meci amical. România: Dumitru MORARU (Dinamo Buc.)/46' Silviu LUNG (Univ.Craiova) – Mircea REDNIC (Corvinul), Costică ŞTEFĂNESCU (Univ.Craiova), Gino IORGULESCU (Sportul Stud.)/75' Aurel ŢICLEANU (Univ.Craiova), Nicolae UNGUREANU (Univ. Craiova) – Ionel AUGUSTIN (Dinamo Buc.)/24' Gavril BALINT (Steaua)/59' Ioan ANDONE (Corvinul), Ladislau B?L?NI (ASATg. Mureş), Michael KLEIN (Corvinul), Ilie BALACI-cpt.(Univ.Craiova) – Ion GEOLGĂU (Univ.Craiova), Romulus GABOR (Corvinul)/46' Sorin CÎRŢU (Univ.Craiova). Antrenor: Mircea Lucescu. 349. Iugoslavia – România: 1-0, Sarajevo, 1 iunie 1983. A marcat: I. Munteanu (57' autogol). Meci amical. România: Dumitru MORARU (Dinamo Buc.) – Mircea REDNIC (Corvinul), Gino IORGULESCU (Sportul Stud.)/70' Constantin STANCU (FC Argeş), Ioan ANDONE (Corvinul), Ion MUNTEANU (Sportul Stud.)/72' Ion BOGDAN (Corvinul) – Ionel AUGUSTIN (Dinamo Buc.), Gheorghe MULŢESCU (Dinamo Buc.)/70' Lică Stavarache MOVILĂ (Dinamo Buc.), Ladislau BOLONI-cpt.(ASA Tg.Mureş 62/15), Michael KLEIN (Corvinul)/81' Ştefan IOVAN (Steaua) – Marcel CORAŞ (UTA)/81' Romulus GABOR (Corvinul), Florea VĂETUŞ (Dinamo Buc.). Antrenor: Mircea Lucescu. 485. Iugoslavia – România: 1-0, Belgrad, 27 martie 1996. A marcat: Stojkovic (52'). Meci amical. România: Florin PRUNEA (Dinamo Buc.)/76' Florin TENE (Rapid Buc.) – Dan PETRESCU (Chelsea)/60' Gheorghe MIHALI (Guingamp), Daniel PRODAN (Steaua), Anton DOBOŞ (Steaua), Tibor SELYMES (Cercle Brugge) – Ioan SABĂU (Brescia), Ionuţ LUPESCU (Leverkusen)/46' Constantin GÂLCĂ (Steaua), Gheorghe HAGI-cpt.(Barcelona)/60' Adrian ILIE (Steaua), Dorinel MUNTEANU (FC Koln 44/4)/82' Iulian FILIPESCU (Steaua) – Marius LĂCĂTUŞ (Steaua)/64' Gheorghe CRAIOVEANU (Real Sociedad), Viorel MOLDOVAN (Neuchâtel)/76' Ion VLĂDOIU (Steaua). Antrenori: Costică Ştefănescu şi Gavril Balint (Anghel Iordănescu n-a făcut deplasarea). 543. România – Iugoslavia: 2-1, Bucureşti, 15 noiembrie 2000. Au marcat: Denis Şerban (3'), Bărcăuan (90') / Mihajlovic (89'). Meci amical. România: Bogdan LOBONŢ (Ajax) – Adrian IENCSI (Rapid Buc.), Iulian FILIPESCU (Betis Sevilla), Liviu CIOBOTARIU (Standard Liege) – Cosmin CONTRA (Alaves)/69' Florentin DUMITRU (Steaua), Dennis ŞERBAN (Elche)/66' Cătălin MUNTEANU (Salamanca), Paul CODREA (FC Argeş)/78' Alin STOICA (Anderlecht), Constantin GÂLCĂ-cpt.(Espanyol)/74' Daniel PRODAN (Rocar Buc.), Laurenţiu ROŞU (Numancia) – Marius NICULAE (Dinamo Buc.)/83' Claudiu NICULESCU (Univ. Craiova), Adrian MUTU (Verona)/54' Cosmin BĂRCĂUAN (Univ. Craiova). Antrenor: Ladislau Boloni.România – Serbia: 2-3, Constanţa, 28 martie 2009. Au marcat: Milan Jovanovic ('18), Dorel Stoica ('44, autogol), Branislav Ivanovic ('59), în vreme ce pentru echipa noastră au punctat Ciprian Marica ('50) şi Dorel Stoica ('79). Meci din Preliminariile Campionatului Mondial din 2010.România: 1. Lobonţ – 2. Contra, 5. D. Stoica, 4. Tamaş, 3. Raţ – 8. Codrea (14. Tănase '46), 6. Rădoi, 11. Cociş (18. M. Niculae '76) – 7. Fl. Costea (17. G. Bucur '63), 9. Marica, 10. Mutu. Antrenor: Victor Piţurcă.Serbia – România: 5-0, Belgrad, 10 octombrie 2009. Au marcat: Nikola Zigic ('37), Marko Pantelic ('50), Zdravko Kuzmanovic ('78), Milan Jovanovic ('87, '90+3).România: 1. Coman – 2. Maftei, 6. Rădoi, 5. Chivu, 3. Raţ – 8. Varga, 4. Apostol, 7. Ghioane (15. D.Goian '59), 11. Ad. Cristea – 10. Mutu (17. Adr. Cristea 75), 9. Marica (G. Bucur '59). Selecţioner: Răzvan Lucescu.   Sursa: Federaţia Română de Fotbal

Chirurgia plastică este o specialitate medicală care se ocupă cu corecţia şi restaurarea formelor şi funcţiilor. Faimoasă pentru secţiunea de chirurgie estetică, chirurgia plastică include şi o parte din domenii precum chirurgia craniofacială, chirurgia mîinii, chirurgia arşilor, microchirurgia, şi chirurgia reconstructivă. Cuvântul “plastic” derivă din cuvîntul grec plastikos care înseamnă a modela; folosirea sa aici nu are legătură cu materialul polimer sintetic cunoscut sub numele de plastic.

Referinţe

• Dwivedi, Girish & Dwivedi, Shridhar (2007). History of Medicine: Sushruta – the Clinician – Teacher par Excellence. National Informatics Centre (Government of India).
• Lock, Stephen etc. (2001). The Oxford Illustrated Companion to Medicine. USA: Oxford University Press. ISBN 0192629506.

Bibliografie

• Carl Ferdinand Von Graefe Institute for the History of Plastic Surgery (www.histplastsurg.com) Online Research Guide and Journal on the History of Plastic Surgery
• Santoni-Rugiu, Paolo (2007). A History of Plastic Surgery. Springer. ISBN 3540462406.
• Fraser, Suzanne (2003). Cosmetic surgery, gender and culture. Palgrave. ISBN 1-4039-1299-8.
• Gilman, Sander (2005). Creating Beauty to Cure the Soul: Race and Psychology in the Shaping of Aesthetic Surgery. Duke University Press. ISBN 0-8223-2144-0.
• Haiken, Elizabeth (1997). Venus Envy: A History of Cosmetic Surgery. Johns Hopkins University Press. ISBN 0-8018-5763-5.
• Mary Spicuzza, “A Warning on Cut-Rate Surgery Abroad,” The New York Times
• Abby Ellin, “Have Fat, Will Fight It,” The New York Times

Linkuri

• Surgery: Cosmetic and Plastic at the Open Directory Project
• About the Plastic Surgery Match
• History of Cosmetic Surgery

(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU)

Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896

Video: Celebs plastic surgery

Frumuseţea este o caracteristică a unei persoane, loc, obiect, sau idee care oferă o experienţă perceptuală de plăcere, simţăminte sau satisfacţii. Frumuseţea este studiată ca parte a esteticii, sociologiei, psihologiei sociale, şi culturii. Ca o creaţie culturală, frumuseţea a fost extrem de comercializată. O “frumuseţe ideală” este o entitate care este admirată, sau posedă caracteristici larg atribuite frumuseţii într-o anumită cultură.

Frumuseţea implică adesea interpretarea unei entităţi ca fiind în echilibru şi armonie cu natura, care poate duce la sentimente de atracţie şi emoţii pozitive. Întrucât aceasta este o experienţă subiectivă, se spune adesea că “frumuseţea este în ochiul privitorului”^[1] În cel mai profund sens al său, frumuseţa poate produce o experienţă puternică de reflecţie pozitivă despre sensul existenţei cuiva. Un subiect de frumuseţe este orice rezonează cu semnificaţiile personale.

Adjectivul grec clasic al frumuseţii era καλλός. În limba greacă comună cuvântul pentru frumuseţe era “ὡραῖος”,^[2] adjectiv la origine provenind din cuvântul “ὥρα” care înseamnă oră. În limba greacă comună frumuseţea a fost astfel asociată cu “să fii la timpul potrivit”. Un fruct copt (în mod natural) era considerat frumos, în timp ce o femeie care încerca să pară mai în vârstă decât în realitate sau una în vârstă încercând să pară mai tânără nu erau considerate frumoase. ὡραῖος în dialectul din Atica greciei antice, avea mai multe sensuri, onclusiv cel de maturitate.^[3]

Referinţe

Linkuri

• BBC Radio 4’s In Our Time programme on Beauty (requires RealAudio)
• Dictionary of the History of Ideas: Theories of Beauty to the Mid-Nineteenth Century
• beautycheck.de/english Regensburg University – Characteristics of beautiful faces

(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU)

Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896

Romantismul este un termen general care se referă la o celebrare a vieţii adesea prin artă, muzică şi încercarea de a exprima dragostea în cuvinte şi acţiuni.^[1] El se referă de asemenea la un sentiment de excitare asociat cu dragostea.^[2] Istoric, termenul “romantism” nu implică în mod necesar relaţii de dragoste, ci este văzut mai degrabă ca o expresie artistică a celor mai ascunse dorinţe ale unei persoane; uneori include dragostea, alteori nu. Romantismul este uneori văzut ca o formă expresionistică, artistică, dar în contextul relaţiilor de “dragoste romantică” el implică de obicei o exprimare a dragostei cuiva, sau dorinţe emoţionale profunde de a se apropia de o altă persoană. “Romantismul” în acest sens poate fi definit ca ataşamentul, fascinaţia, sau entuziasmul pentru ceva sau cineva, în literatură naraţiunea exagerată într-un mod similar fiind denumită romanţă.

Note

Bibliografie

• Kierkegaard, Søren. Stages on Life’s Way. Transl. Walter Lowrie, D.D. Princeton: Princeton University Press, 1940.
• Levi-Strauss, Claude. Structural Anthropolgy. London: Allen Lane, 1968; New York: Penguin Books, 1994. Structural Anthropology. (volume 2) London: Allen Lane, 1977; New York: Peregrine Books 1976.
• Nietzsche, Friedrich. Human, All Too Human. Transl. R.J. Hollingdale. Cambridge: Cambridge University, 2nd Edition, 1996.
• Wiseman, Boris. Introducing Levi-Strauss. New York: Totem Books, 1998.
• Denis de Rougemont, Love in the Western World. Pantheon Books, 1956.
• Francesco Alberoni, Falling in love, New York, Random House, 1983.
• Brad Hayden, “falling in love” Canada, Random place, 2007 Made possible by Cora-lee Reid.

(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU)

Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896

Iuliana Tudor revine pe TVR 1, din 27 martie, cu un sezon nou de „O dată-n viaţă", ocazie cu care va fi lansată şi grila TVR 1. Prima ediţie „O dată-n viaţă" îi are ca invitaţi pe Monica Davidescu, reprezentând Muntenia, Horia Brenciu, reprezentant al Ardealului şi Eda Marcus, reprezentând Moldova. Horia Brenciu nu va veni singur, ci însoţit de orchestra sa – HB Orchestra. Aceştia vor trebui să dovedească abilităţi din zona folclorică pe care o reprezintă şi vor face faţă la numeroase probe neaşteptate. La fel ca şi până acum, Iuliana va continua să aducă în prim plan situaţii sociale care vor fi rezolvate ediţie de ediţie.Producţia de divertisment, difuzată din studioul 3 al Televiziunii Române îi va aduce şi în acest sezon în faţa camerelor pe Nicolae Botgros şi Orchestra „Lăutarii" din Chişinău, baletul „O dată-n viaţă", coordonat de Ioana Macarie şi personajele Floarea (interpretată de Maria Buză) şi Gheorghe (interpretat de Marius Rizea).Prima ediţie „O dată-n viaţă" va fi difuzată vineri 27 martie de la ora 20.15, urmând ca, din 3 aprilie, emisiunea să înceapă, în fiecare vineri, de la ora 21.10.

Gay Pride, Amsterdam, 2008

Homosexualitatea se referă la atracţia dintre persoane de acelaşi sex sau la orientarea homosexuală. Ca orientare sexuală, homosexualitatea se referă la “a avea atraţie sexuală şi romantică în primul rând sau exclusiv către membri de acelaşi sex cu persoana respectivă”; “se referă de asemenea la simţul identităţii personale şi sociale ale unei persoane bazat pe acele atracţii şi comportamente pe care le exprimă şi este membru într-o comunitate îi împărtăşeşte aceste înclinaţii.”^[1][2] Homosexualitatea, bisexualitatea, şi heterosexualitatea împreună cunt cele trei mari categorii de orientări sexuale şi sunt parte din continuum heterosexual-homosexual. Proporţia exactă a populaţiei care a avut contacte homosexuale este dificil de estimat,^[3] dar cele mai recente studii o plasează la 2-13%.^{[4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14]} Prevalenţa homosexualităţii la bărbaţi poate varia în timp şi în diferite societăţi, parte datorită variaţiilor ratei de fertilitate sau mărimii familiei şi efectului orientării sexuale în funcţie de ordinea naşterii.^[7]

Orientarea sexuală diferă de asemenea de alte aspecte ale sexualităţii, “inclusiv sexul biologic (caracteristicile anatomice, fiziologice şi genetice asociate cu bărbatul sau femeia), identitatea de gen (sensul psihologic al bărbatului, femeii, sau altora), şi rolul genului în societate (aderenţa la norme culturale definind comportamentul feminin şi masculin).”^[2]

Etimologic, cuvântul homosexual este un hibrid de origine greacă şi latină, cu homos (uneori confundat cu un cuvânt latin fără legătură pentru “bărbat”, ca în Homo sapiens) derivat din cuvântul grec pentru acelaşi, denotând astfel acte sexuale şi afecţiuni între membri de acelaşi sex, inclusiv lesbianismul.^[15] Cuvântul gay se referă în general la homosexualitatea masculină, dar este uneori folosit într-un sens mai larg pentru homosexualitate în general. În contextul sexualităţii, cuvântul lesbian se referă la homosexualitatea la femei.

Comportarea homosexuală a fost atât acceptată cât şi respinsă de-a lungul istoriei. În ultimele decenii, a existat un trend de creştere a vizibilităţii, recunoaşterii şi respectării drepturilor legale ale homosexualilor, inclusiv căsătoria şi uniunea civilă, drepturi parentale, şi acces egal la sănătatea publică.

Referinţe

(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU)

Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896

Condoleezza Rice, fostul secretar de stat al SUA în administraţia Bush, a confirmat zvonurile potrivit cărora are propuneri de a fi reprezentant al Campionatului de fotbal american, transmite Agerpres. Ea a luat cuvântul la adunarea anuală a patronilor de echipe din NFL. Primită cu ovaţii, fosta şefă a diplomaţiei americane "a marcat un touchdown", potrivit comentatorilor. Ea a fost invitată să vorbească familiei NFL de către Roger Goodell, liderul proprietarilor."Sunt pregătită să răspund la orice întrebare legată de Rusia, Orientul Mijlociu, să dau sfaturi pentru proiecte…". Apoi, răspunzând unei invitaţii a lui Goodell de a prelua o funcţie în NHL, Rice a spus: "E-adevărat, când negociam cu ruşii şi iranienii sau venezuelenii, slujba dumneavoastră mi se părea foarte bună pentru mine".Condoleezza Rice a dat semne că a luat serios în calcul propunerea. Ea a apreciat în discurs că NFL trebuie să facă eforturi pentru internaţionalizarea acestui sport. "Putem ajunge în locuri în care fotbalul american poate fi uşor înţeles, cum ar fi zonele în care se joacă rugby după regulamentul australian, sau unde se joacă soccer. Nu avem, evident, ce căuta printre iubitorii de cricket", a declarat fostul secretar de stat.

Întâlnirile (dating) sunt o activitate socială prin care două persoane încearcă să se cunoască şi să vadă în ce măsură se potrivesc ca parteneri într-o relaţie intimă sau căsătorie. Întâlnirile tradiţionale includ activităţi de divertisment şi/sau o masă (cina) la restaurant.

În multe tradiţii culturale, o întâlnire poate fi aranjată de o terţă parte, care poate fi un membru de familie, o cunoştinţă, sau angajatul unei firme specializate. Recent, întâlnirile pe Internet au devenit foarte populare.

Deşi eticheta întâlnirilor în cultura vestică a devenit mai relaxată în ultimul secol, există încă diferenţe considerabile între valorile sociale şi cele personale. De exemplu, acolo unde o anumită activitate costă bani (de exemplu, o masă la restaurant), în mod tradiţional bărbatul se aşteaptă să plătească; dar în prezent practica “plăţii nemţeşti” (împărţirea cheltuielilor) a devenit o practică obişnuită şi acceptabilă.

Referinţe

• Sizer-Webb, Frances; Eleanor Noss DeBruyne; Linda Kelly DeBruyne (2000). Health: Making Life Choices. pp. pp. 499-500.
• Havelin, Kate (2000). Dating: What Is a Healthy Relationship?. Capstone Press.

(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU)

Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896