Statutul legal al căsătoriilor şi uniunilor civile între persoane de acelaşi sex din Europa
Căsătorii gay recunoscute
"Uniunii civile" recunoscute
Coabitare neînregistrată recunoscută
Faptul în dezbatere
Necunoscut
Căsătorii gay interzise
Căsătoria între persoane de acelaşi sex (cunoscută şi sub numele de căsătorie gay sau căsătorie homosexuală) este căsătorie între doi indivizi care sunt de acelaşi sex legal sau biologic. În anii 2000, căsătoriile între persoane de acelaşi sex au devenit un subiect controvers, în contextul în care au fost legalizate în numeroase ţări.
Statut actual civil
La sfârşitul secolului al XX-lea şi la începutul secolului al XXI-lea, a fost o mişcare semnificativă într-un număr de ţări în favoarea recunoaşterii căsătoriilor civile ca un drept care ar trebui extins la toţi cetăţenii, fără a discrimina bazat pe orientare sexuală. Căsătoriile civile aduc cu ele o serie de drepturi, inclusiv securitate socială, asigurări de sănătate, beneficii la impozit, moştenire, etc.
Homosexualitatea se referă la atracţia dintre persoane de acelaşi sex sau la orientarea homosexuală. Ca orientare sexuală, homosexualitatea se referă la “a avea atraţie sexuală şi romantică în primul rând sau exclusiv către membri de acelaşi sex cu persoana respectivă”; “se referă de asemenea la simţul identităţii personale şi sociale ale unei persoane bazat pe acele atracţii şi comportamente pe care le exprimă şi este membru într-o comunitate îi împărtăşeşte aceste înclinaţii.”[1][2] Homosexualitatea, bisexualitatea, şi heterosexualitatea împreună cunt cele trei mari categorii de orientări sexuale şi sunt parte din continuum heterosexual-homosexual. Proporţia exactă a populaţiei care a avut contacte homosexuale este dificil de estimat,[3] dar cele mai recente studii o plasează la 2-13%.[4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14] Prevalenţa homosexualităţii la bărbaţi poate varia în timp şi în diferite societăţi, parte datorită variaţiilor ratei de fertilitate sau mărimii familiei şi efectului orientării sexuale în funcţie de ordinea naşterii.[7]
Orientarea sexuală diferă de asemenea de alte aspecte ale sexualităţii, “inclusiv sexul biologic (caracteristicile anatomice, fiziologice şi genetice asociate cu bărbatul sau femeia), identitatea de gen (sensul psihologic al bărbatului, femeii, sau altora), şi rolul genului în societate (aderenţa la norme culturale definind comportamentul feminin şi masculin).”[2]
Etimologic, cuvântul homosexual este un hibrid de origine greacă şi latină, cu homos (uneori confundat cu un cuvânt latin fără legătură pentru “bărbat”, ca în Homo sapiens) derivat din cuvântul grec pentru acelaşi, denotând astfel acte sexuale şi afecţiuni între membri de acelaşi sex, inclusiv lesbianismul.[15] Cuvântul gay se referă în general la homosexualitatea masculină, dar este uneori folosit într-un sens mai larg pentru homosexualitate în general. În contextul sexualităţii, cuvântul lesbian se referă la homosexualitatea la femei.
Comportarea homosexuală a fost atât acceptată cât şi respinsă de-a lungul istoriei. În ultimele decenii, a existat un trend de creştere a vizibilităţii, recunoaşterii şi respectării drepturilor legale ale homosexualilor, inclusiv căsătoria şi uniunea civilă, drepturi parentale, şi acces egal la sănătatea publică.
^ ab LeVay, Simon (1996). Queer Science: The Use and Abuse of Research into Homosexuality. Cambridge: The MIT Press ISBN 0-262-12199-9
^ ab ACSF Investigators (1992). AIDS and sexual behaviour in France. Nature, 360, 407–409.
^ ab Billy, J. O. G., Tanfer, K., Grady, W. R., & Klepinger, D. H. (1993). The sexual behavior of men in the United States. Family Planning Perspectives, 25, 52–60.
^ ab Binson, D., Michaels, S., Stall, R., Coates, T. J., Gagnon, & Catania, J. A. (1995). Prevalence and social distribution of men who have sex with men: United States and its urban centers. Journal of Sex Research, 32, 245–254.
^ abc Bogaert, A. F. (2004). The prevalence of male homosexuality: The effect of fraternal birth order and variation in family size. Journal of Theoretical Biology, 230, 33–37. [1] Bogaert argues that: “The prevalence of male homosexuality is debated. One widely reported early estimate was 10% (e.g., Marmor, 1980; Voeller, 1990). Some recent data provided support for this estimate (Bagley and Tremblay, 1998), but most recent large national samples suggest that the prevalence of male homosexuality in modern western societies, including the United States, is lower than this early estimate (e.g., 1–2% in Billy et al., 1993; 2–3% in Laumann et al., 1994; 6% in Sell et al., 1995; 1–3% in Wellings et al., 1994). It is of note, however, that homosexuality is defined in different ways in these studies. For example, some use same-sex behavior and not same-sex attraction as the operational definition of homosexuality (e.g., Billy et al., 1993); many sex researchers (e.g., Bailey et al., 2000; Bogaert, 2003; Money, 1988; Zucker and Bradley, 1995) now emphasize attraction over overt behavior in conceptualizing sexual orientation.” (p. 33) Also: “…the prevalence of male homosexuality (in particular, same-sex attraction) varies over time and across societies (and hence is a ‘‘moving target’’) in part because of two effects: (1) variations in fertility rate or family size; and (2) the fraternal birth order effect. Thus, even if accurately measured in one country at one time, the rate of male homosexuality is subject to change and is not generalizable over time or across societies.” (p. 33)
^ ab Fay, R. E., Turner, C. F., Klassen, A. D., & Gagnon, J. H. (1989). Prevalence and patterns of same-gender sexual contact among men. Science, 243, 338–348.
^ ab Johnson, A. M., Wadsworth, J., Wellings, K., Bradshaw, S., & Field, J. (1992). Sexual lifestyles and HIV risk. Nature, 360, 410–412.
^ ab Laumann, E. O., Gagnon, J. H., Michael, R. T., & Michaels, S. (1994). The social organization of sexuality: Sexual practices in the United States. Chicago: University of Chicago Press.
^ ab Sell, R. L., Wells, J. A., & Wypij, D. (1995). The prevalence of homosexual behavior in the United States, the United Kingdom and France: Results of national population-based samples. Archives of Sexual Behavior, 24, 235–248.
^ ab Wellings, K., Field, J., Johnson, A., & Wadsworth, J. (1994). Sexual behavior in Britain: The national survey of sexual attitudes and lifestyles. London, UK: Penguin Books.
O relaţie între două persoane de acelaşi sex poate avea mai multe forme, de la relaţii romantice şi sexuale, la cele apropiate ne-romantice.
Termenul de relaţii între persoane de acelaşi sex poate fi folosit când orientarea sexuală a participanţilor la o astfel de relaţie nu este cunoscută. Ca persoane bisexuale sau pansexuale, oamenii pot participa la astfel de relaţii, unii activişti afirmând că referirea la o relaţie între persoane de acelaşi sex ca fiind o relaţie între homosexuali sau lesbiene este o formă de renunţare la bisexualitate. Termenul de căsătorie între persoane de acelaşi sex este folosit în mod similar.