Violenţa domestică poate să ia forma violenţei fizice, inclusiv violenţa fizică directă de la contactul fizic neintenţionat la viol şi crimă. Violenţa fizică indirectă poate include distrugerea obiectelor, strivirea sau spargerea unor obiecte lângă victimă, sau rănirea animalelor de companie. În plus faţă de violenţa domestică, abuzul partenerului include adesea abuzul mental şi emoţional, cu ameninţări verbale sau violenţă fizică, acţiuni explicite, detaliate sau implicite, vagi, de violenţă verbală, inclusiv ameninţări, insulte, doborâri, şi atacuri. Ameninţările non-verbale pot include expresii faciale şi gesturi, sau anumite posturi ale corpului. Abuzul psihologic poate include şi controlul economic şi social, ca şi controlul asupra banilor victimei şi asupra altor resurse economice, împiedicarea victimei de a-şi vedea prietenii şi rudele, sabotarea activă a relaţiilor sociale ale victimei, şi izolarea acesteia de contectele sociale.
Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896
Violenţa domestică (cunoscută şi ca abuzul domestic, abuzul soţilor, sau violenţa partenerilor intimi) se întâmplă când un membru al familiei, partener sau fost partener încearcă să domine fizic sau psihic celălalt partener. Violenţa domestică se referă adesea la violenţa sau abuzul între soţ şi soţie, dar poate include şi parteneri care coabitează sau intimi necăsătoriţi. Violenţa domestică este un fenomen întâlnit în toate culturile; persoane de toate rasele, etniile, religiile, sexele şi clasele pot deveni violenţi în viaţa domestică. Ea poate fi dezvoltată atît de bărbaţi cât şi de femei.
Violenţa domestică are multe forme, inclusiv violenţa fizică, abuzul sexual, abuzul emoţional, intimidarea, deposedarea economică, şi ameninţări de violenţă. Violenţa poate fi criminală şi include atacul fizic (lovirea, împingerea, îmbrâncirea, etc.), abuzul sexual (activitate sexuală forţată sau nedorită), şi urmărirea. Deşi abuzurile emoţionale, psihologice şi financiare nu sunt comportări criminale, ele sunt forme de abuz şi pot conduce la violenţa criminală. Există mai multe dimensiuni ale violenţei criminale, incluzând:
Modul: fizic, psihologic, sexual şi/sau social.
Frecvenţa: ocazional sau cronic.
Severitatea: în termeni atât psihologici cât şi fizici şi de nevoia de tratament.
Injurii tranzitorii sau permanente: uşor, moderat, sever şi mergând până la omucidere.
O componentă importantă a violenţei domestice, adesea ignorată, este situaţia de abuz pasiv, care duce la violenţă.[1] Abuzul pasiv este ascuns, subtil şi parşiv. El include victimizarea, amânarea, uitarea, ambiguitatea, neglijenţa, abuzul spiritual şi intelectual.[2]
Mişcarea femeilor, în particular feminismul şi drepturile femeilor, au început să o acorde atenţie violenţei domestice prin anii 1970, ca o preocupare pentru soţiile care erau bătute de soţii lor. Conţtientizarea şi documentarea violenţei domestice diferă de la ţară la ţară. Se estimează că doar o treime din violenţele domestice sunt raportate anual în Statele Unite şi Marea Britanie. Conform Centrului pentru Controlul Bolilor, violenţa domestică este o problemă de sănătate publică serioasă dar care se poate preveni, afectând peste 32 milioane americani respectiv 10% din populaţia SUA.[3]
În general se consideră că femeia este victima violenţei domestice. Odată cu dezvoltarea mişcărilor bărbaţilor, în particular masculismul şi drepturile bărbaţilor, există acum o preocupare pentru bărbaţii victimizaţi de către femei. Într-un raport special privind injuriile legate de violenţă al Departamentului Justiţiei SUA (august 1997), urgenţele de la spitale arată că bărbaţii abuzaţi fizic reprezintă o şesime din totalul pacienţilor victime ale abuzurilor domestice. Raportul notează că mult mai mulţi bărbaţi decât femei ascund identitatea atacatorilor lor.
Dutton, Donald G. (2006). Rethinking Domestic Violence. Vancouver, BC, Canada: UBC Press. ISBN 0774813040. OCLC 64670496.
Hamel, John; Nicholls, Tonia L. (2007). Family Interventions in Domestic Violence: A Handbook of Gender-Inclusive Theory and Treatment. New York, NY: Springer Pub.. ISBN 082610245X. OCLC 70122424.
Hampton, Robert L.; Gullotta, Thomas P. and Ramos, Jessica M. (2006). Interpersonal Violence in the African American Community: Evidence-Based Prevention and Treatment Practices. New York, NY: Springer. ISBN 0387295976. OCLC 70200773.
Jackson, Nicky Ali (2007). Encyclopedia of Domestic Violence. New York, NY: Routledge. ISBN 9780415969680. OCLC 82772380.
McCue, Margi Laird (2008). Domestic Violence: A Reference Handbook (2nd ed.). Santa Barbara, CA: ABC-CLIO. ISBN 9781851097791. OCLC 123232304.
Roberts, Albert R. (2007). Battered Women and their Families: Intervention Strategies and Treatment Programs (3rd ed.). New York, NY: Springer Pub.. ISBN 9780826145925. OCLC 76791906.
Wilcox, Paula (2006). Surviving Domestic Violence: Gender, Poverty and Agency. Houndmills, England; New York, NY: Palgrave Macmillan. ISBN 1403941130. OCLC 62325091.
(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU)
Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896
Video: Soţul i-a taiat buza de jos si i-a aruncat-o in rau
